Uncategorized

Afla care este una dintre cele mai importante legume italienesti benefice pentru corp

În popor se mai numeşte şi angină, anghină, carcioafă, amăreală sau darul Sfintei Marii şi este o plantă mare iubitoare de soare şi de căldură, crescând doar în zonele sudice ale ţării noastre, unde a fost adusă cu secole în urmă, din regiunea mediteraneană. Are frunze mari, crestate, verde închis pe faţă şi cenuşii-albicioase pe dos, care se recoltează din iunie până în septembrie. Florile sale seamănă cu cele ale ciulinilor de la noi, fiind roşii-violacee şi învelite în solzi cărnoşi.

Ce substanţe nutritive conţine anghinarea?

Anghinarea are puternice proprietăţi antioxidante, fiind o leguma italiana sanatoasa pentru corp. Conţine o mare varietate de antioxidanţi (cum sunt compuşii fenolici şi antocianii) care reduc daunele provocate de radicalii liberi.

Cercetările au demonstrat ca anghinarea are un bogat conţinut de inulină, substanță care îmbunătăţeşte tranzitul intestinal, ajută la stimularea sistemului imunitar şi creşte asimilarea calciului şi magneziului în organism. Această legumă este o importantă sursă de fibre alimentare, aproximativ 4,7g/100g. Fibrele din anghinare diminuează riscul apariţiei cancerului de colon şi permit atingerea mai rapidă a senzaţiei de saţietate.

De asemenea, anghinarea este bogată în vitamine şi minerale esenţiale pentru menţinerea sănătăţii. Conţine vitaminele C, E, B1, B3, B9, K, provitamina A, şi este bogată în calciu, fier, potasiu, fosfor şi iod. Anghinarea este un aliment alcalinizant, altfel spus el favorizează diminuarea efectelor negative ale alimentelor acidifiante, cum este carnea.

Ce beneficii aduce organismului?

Anghinarea tratează diverse afecțiuni digestive și îmbunătățește funcțiile ficatului, pentru că are are rol de detoxifiere; cel mai important rol al său îl demonstrează prin normalizarea valorii colesterolului. Ceaiul de anghinare este recomandat și diabeticilor pentru normalizarea glicemiei. De asemenea, este și un bun diuretic și poate fi folosit și pentru tratarea afecțiunilor rinichilor. Constipațiile, fermentațiile intestinale, colitele, hemoroizii precum și lipsa apetitului pot fi tratate prin două căni de ceai de anghinare zilnic.

Anghinarea are totuși și unele contraindicații. Singurele precauţii sunt în cazul blocajului biliar, unde administrarea plantei poate agrava simptomele, datorită efectului său colecistochinetic. În cazul persoanelor care suferă de sindromul colonului iritabil, administrarea anghinarei poate determina pentru perioade foarte scurte de timp o amplificare a flatulenţei, care va dispărea însă în câteva zile. De asemenea, anghinarea nu este recomandată femeilor care alăptează deoarece floarea (partea comestibilă a plantei) conține o enzimă ce împiedică secreția de lapte.

Când pot introduce anghinarea în alimentația copilului?

Vârsta cea mai potrivită de la care se poate introduce în alimentație este 8-10 luni, depinzând de fiecare copil în parte. Deși anghinarea nu este pe lista alimentelor cu potențial alergen, este recomandat să respecți regula celor 4 zile.

Cum se prepară?

Anghinarea are un gust delicat, uşor amărui, dar care, în mod bizar, odată mestecată lasă în urmă o aromă dulceagă. Se consumă coada şi bulbul care are aspectul unei flori formate din solzi cărnoşi şi se prepară, de obicei, la bain-marie, după ce a fost stropită cu zeamă de lămâie. Este delicioasă adăugată în salate, tăiată în felii. Merge foarte bine alături deciuperci și măsline, dar și împreuna cu brânzeturi și paste.
Este recomandat ca anghinarea să fie consumată imediat după ce a fost gătită, deoarece în timp ea poate deveni toxică.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *