Sanatate

DIABETUL ZAHARAT LATENT AUTOIMUN AL ADULTULUI

diabet-zaharat

Diabetul autoimun latent al adultului (LADA) reprezinta o forma lent progresiva autoimuna de diabet care apare la varsta adulta pe fondul unei distrugeri autoimune a celulelor β pancreatice datorita auto-anticorpilor ciculanti: anti-insulina (IAA), anti-decarboxilaza acidului glutamic 65 (GADA 65), anticorpi anti-celule insulare (ICA), anti-tirozin fosfataza (IA-2A). In literatura de specialitate se descriu doua forme: LADA tipul I caracterizat printr-un titru ridicat al GADA și asemanari fenotipice cu diabetul zaharat tip 1 și LADA tipul II cu titruri mai scazute de autoanticorpi și asemanari fenotipice cu diabetul zaharat tip 2. Stabilirea diagnosticului  corect al tipului de diabet este necesara pentru un tratamentul adecvat al pacientului.

Abrevieri: BMI Body mass index, CTLA4 cytotoxic T-lymphocyte-associated antigen 4, GAD Glutamic acid decarboxylase, HbA1c Glycated haemoglobin A1c, HLA Human leukocyte antigen, IA-2 Anti-bodies against Tyrosine-phosphatase related IA-2 molecule, IAA Insulin auto-antibodies, ICA Islet cell antigen, , LADA Latent autoimmune diabetes in adults, PTPN22 Protein tyrosine phosphatase non-receptor type 22, TCF7L2 Transcription factor 7-like 2, T1DM type 1 diabetes mellitus, T2DM type 2 diabetes mellitus, ZnT8 Zinc transporter 8.

Introducere

Diabetul autoimun latent al adultului (LADA) reprezinta o forma de diabet zaharat reprezentand aproximativ 2-12% din toate cazurile de diabet, caracterizat printr-o distrugere autoimuna a celulelor β pancreatice [1].

Aceasta forma lent progresiva de diabet autoimun a fost descrisa pentru prima data de Zimmet et al. fiind utilizați si alti termini pentru a descrie aceasta condiție: diabet de tip 1.5, diabet zaharat de tip 1 latent, diabet zaharat insulinodependent lent progresiv (IDDM) [2-6], aceasta forma de diabet avand caracteristicile unei boali autoimune cu prezența  autoanticorpilor similar pentru diabet zaharat tip 1 și unele trasaturi ale diabetului zaharat de tip 2          [7,8,9].

CE ESTE DIABETUL DE TIP II?
Acest tip de diabet se manifesta printr-o scadere a secretiei de insulina in pancreas si totodata o crestere a rezistentei periferice la insulina, astfel ca glucoza nu mai patrunde in celule, iar concentratia acesteia creste in sange. Concentratia glucozei in sange este numita glicemie si adesea, alaturi de hemoglobina glicozilata, aceasta constanta aduce multe informatii despre diabet, fiind dozata la fiecare vizita la medic.
Trebuie sa mai stiti ca supraponderabilitatea accelereaza diabetul de tip II. Obezitatea, in special cea abdominala, reprezinta o adevarata sursa de factori de risc pentru multiple afectiuni. Tesutul gras, in special cel din jurul abdomenului, functioneaza ca un adevarat organ, cu functii endocrine – un organ care nu prezinta actiuni benefice pentru sanatate. De aceea o dieta a pacientului diabetic care asociaza supraponderabilitate va fi initial hipocalorica, astfel incat pacientul sa slabeasca lent. Apoi acesta dieta devine o dieta de mentinere, saraca in zaharuri si carbohidrati, dar bogata in fibre, vitamine si minerale.

DIETA IN DIABETUL ZAHARAT DE TIP II
DIETA DIABETICILOR: LEGUMELE SI FRUCTELE OLEAGINOASE

Legumele, in special cele care se consuma proaspete, trebuie sa faca parte din dieta zilnica a oricarei persoane si nu doar din dieta zilnica a diabeticilor.

Sunt recomandate legume consumate crude, in salate, rase ori taiate la cutit/robot – dupa consistenta lor:

  • Morcovi;
  • Telina;
  • Radacinoase albe (radacina de patrunjel, radacina de pastranac);
  • Castraveti;
  • Rosii;
  • Ardei de orice fel;
  • Verdeata de orice fel: marar, patrunjel, rozmarin, busuioc verde, busuioc rosu, cimbru etc.
  • Ceapa;
  • Usturoi;
  • Napi;
  • Ciuperci consumate crude, in salate;
  • varza si alte crucifere: broccoli, conopida, gulie etc.
  • germeni de legume sau cereale;
  • Dovlecei cruzi in salate (au gust dulce si sunt foarte apreciati de catre maestri bucatari);

Atentie: NU se va pune ulei la salate, insa uleiul poate fi inlocuit cu seminte – acestea se pun primele in bolul de salata si pe masura ce tocati restul legumelor, acestea se inmoaie si devin delicioase. Puteti folosi amestec de seminte de dovleac, seminte de floarea-soarelui, de chia, de in, de canepa, miez de nuca necopt, alune necoapte – semintele fiind in mod anume indicate celor care sufera de diabet zaharat de tip II. Semintele sunt esentiale in protectia sistemului nervos si a nervilor periferici, despre care stim ca diabetul ii afecteaza, ducand la aparitia neuropatiilor.

Semintele se vor consuma intotdeauna CRUDE! Coapte sau prajite ori folosite sub orice forma care presupune preparare termica – semintele devin din medicamente otravuri!

ATENTIE – CARE ESTE DIFERENTA INTRE LEGUME CRUDE VS. LEGUME FIERTE

Legumele crude, ca cele din lista de mai sus, au un indice glicemic mic si pot reprezenta 60-70 % din cantitatea de alimente consumate zilnic de catre un pacient diabet. Deci legumele proaspete sunt predominante in dieta diabeticului.

Fierte insa, aceste legume isi modifica indicele glicemic si pot deveni contraindicate in diabet. De exemplu un morcov romanesc are un indice glicemic de aproximativ 15 daca este consumat crud, dar daca fierbem morcovul, acesta va avea un indice glicemic in jur de 55! Asadar morcovul fiert ar trebui consumat mai rar de catre pacientul diabetic, la fel si alte legume fierte.

In salata de “albituri” rase, cu morcov si eventual verdeata, puteti adaunga putin otet sau iaurt proaspat ori lamaie pentru un gust delicios. NU puteti folosi maioneza si niciun alt tip de sos care contine ulei. Desi este adesea recomandat uleiul extravirgin, totusi diabeticul, mai ales cel supraponderal, ar trebui sa consume cu foarte mare atentie uleiul. Puteti consuma insa masline.

DIETA DIABETICULUI: GRASIMILE DIN ALIMENTATIE

Grasimile trebuie evitate cat mai mult, uleiul folosit cat mai rar in salate sau mancaruri, ciorbe etc. Daca se poate, nu folositi deloc, chiar daca aveti in casa ulei extravirgin. Evitati de asemenea preparatele care nu se pot gati decat cu ulei.

In privinta altor alimente bogate in grasimi, este recomandat sa evitati consumul de cascaval, alimente care contin ulei, unt, margarina, smantana, caimac, evitati consumul carnii de porc (chiar si slaba) sau a carnurilor din comert care sunt injectate. Este recomandata carnea BIO – sunt destui producatori pe piata romaneasca. Carnea de curcan este cea mai recomandata, apoi cea de peste, pui si fructe de mare.

Oul este recomandat la cateva zile, dar nu mai mult de 3 oua pe saptamana (atentie si la alte preparate care contin ou).

Puteti consuma:

  • Carne de curcan, de pui din pasari crescute ecologic, carne de peste, fructe de mare;
  • Branza de vaca, urda;
  • Lapte proaspat;
  • Ou ocazional;
  • Fructe oleaginoase si seminte – acestea sunt surse bogate de “uleiuri”, de acizi grasi omega 3 si omega 6;
  • Veti evita consumul de ulei.

DIETA IN DIABET: CEREALELE

Cerealele sunt recomandate sub forma de fulgi bio, ca fulgii de orz si ovaz in special – aceste cereale avand un indice glicemic mic. Este de preferat sa evitati sau sa consumati ocazional fulgi de porumb sau de grau.

Painea va fi consumata cu mare atentie, de preferat nu mai mult de o felie la masa. Pentru cei care reusesc, painea poate fi exclusa total din alimentatie.

Prajiturile, pastele si alte alimente care contin si faina, foietajele – consumate absolut ocazional. Daca totusi doriti paste (dar nu mai des de o portie la 2 saptamani), incercati pastele de casa, integrale 100%. Stim ca este o veste proaspa pentru iubitorii de paste si produse de panificatie, insa diabetul nu este prieten deloc cu “fainoasele”.

REGIM PENTRU DIABET: FRUCTELE
CELE MAI INDICATE FRUCTE SUNT: KIWI, GRAPEFRUIT, MERE.

Totusi fructele vor fi consumate cu moderatie, nu mai mult de un fruct pe zi. Daca este vorba despre pepene sau fructe mari, nu se vor consuma decat sub forma de felii: o felie/zi. Desi contin fructoza si alte zaharuri, totusi fructele sunt foarte bogate in vitamine si antioxidanti, dar si enzime si alte substante specifice, benefice sanatatii, de aceea fructele nu ar trebui exluse din alimentatie. Variati fructele de la o zi la alta.

Fructele foarte dulci se vor consuma ocazional si nu zilnic: struguri, pere, pepene, sharon etc.

REGIM PENTRU DIABET: ALTE SURSE DE CARBOHIDRATI

Cartofii, orezul, fainoasele, pastele, zaharul si orice aliment care contine zahar (atentie si la sosurile bogate in zahar, la iaurturile care contin zahar – cititi eticheta produselor) trebuie scoase din alimentatie, cel putin pana la un nivel acceptat al glicemiei.

Zaharul va fi inlocuit cu indulcitori artificiali. La pofte mari, puteti alege un sortiment de dulceata, ciocolata sau biscuiti – sortimente speciale pentru cei care sufera de diabet, indulcite doar cu indulcitori artificiali.

Sucurile din comert vor fi evitate, acestea contin zahar.

EXEMPLE DE MENIURI ZILNICE IN REGIMUL PENTRU DIABET
FOARTE IMPORTANT: nu se va manca mai mult de un singur fel de mancare la masa, chiar si antreul este considerat un fel de mancare. Cu cat mancam mai mult la masa, cu atat pancreasul este “biciuit” in secretia de insulina, iar un diabetic nu ar trebui niciodata sa aiba mese copioase. Mai degraba 5-7 mese mici pe zi, decat 3 mese consistente.

La micul dejun se poate consuma, la alegere intre:

  • Branza cu ardei si rosii ori branza cu castraveti sau alte legume. Fara paine;
  • Un pahar de lapte;
  • Un pahar de iaurt cu fulgi de orz si ovaz;
  • Un ou cu legume crude – oul fiert si NU prajit.
  • Un fruct;
  • Un gratar (carne pe gratar cu aburi sau grill si NU gratar cu lemne) cu legume proaspete;
  • Masline cu branza si legume proaspete;
  • Peste marinat;
  • O salata de cruditati cu seminte, cu branza sau peste, fructe de mare, eventual acrita cu lamaie.
  • Se poate bea o cafea neindulcita, un ceai neindulcit sau apa, bauturi probiotice: kefir, kombucha, socata, zeama de muraturi, iaurt de baut, lapte batut etc.

O gustare:
– Fie cateva seminte, fie un iart sau o salata

Masa de pranz:

  • Fie o portie mare de ciroba de legume sau supa (fara taitei, cartofi, orez, gis);
  • Sau un gratar cu salata de cruditati;
  • Ciuperci umplute cu branza, coapte pe gratar sau la cuptor;
  • Ardei copti cu usturoi si un gratar;
  • Vinete coapte pe grill – nu salata de vinete, care contine ulei;
  • Mancarica de mazare, de fasole, de linte, de naut, de castraveti murati, de malsine etc.;
  • Humus (cu seminte, dar fara ulei);
  • Mancare de ciuperci (nu ciulama, care contine faina);
  • Supa crema de ciuperci sau de legume, supa de ceapa etc.
  • Mancare de broccoli, de conopida, de varza – fara ulei!

Gustare:
– Un fruct sau o legume cruda sau o salata, un iaurt, o lingura de seminte curde etc.

Cina:
– Se prefera preparate calde si usoare, cum sunt supele/ciorbele sau mancarurile calde. Puteti alege si un preparat din lista celor indicate la masa de pranz.

Ideal ar fi sa nu consumati paine.

diabet-zaharat

Factorii de risc implicati in epidemiologia acestei forme de diabet zaharat sunt reprezentati de distributia geografica, susceptibilitatea genetica, factorii de mediu, sexul și varsta  la diagnostic[10,11].

De obicei, pacienții sunt diagnosticati dupa varsta de 35 de ani și sunt adesea diagnosticati eronat  ca diabet zaharat tip 2, controlul glicemic obtinandu-se cu tratament  cu sulfoniluree pentru o perioada variabila, intre cateva luni sau ani, ulterior fiind necesara insulinoterapia [1].

Studiile recente arata ca prevalența reala a LADA bazata pe depistarea auto-anticorpilor in randul adultilor cu diabet zaharat este 10-30% la caucazieni si populatiile asiatice și acești pacienți au antecedente personale sau familiale de alte boli autoimune, cum ar fi boala Graves, tiroidita Hashimoto, boala celiaca [7,12,13-24].

În 2007, Carlsson S et al. în Nord-Trøndelag Health Study a demonstrat ca antecedentele familiale de diabet zaharat au reprezentat un factor de risc important pentru dezvoltarea LADA      [24]

Printre factorii de risc pentru dezvoltarea LADA se mentioneaza si alele HLA de clasa II DR3, DR4 precum și DQB1 * 0302 și DQB1 * 0201, iar aceste alele HLA de clasa II sunt de asemenea implicate în susceptibilitatea diabetului zaharat tip 1 [25-31,42]. Alele HLA DQB1 * 0602 și DR2 sunt relativ frecvente la pacienții cu LADA și sunt rareori intalnite in diabetul zaharat de tip 1 avand un rol protector, explicand si varsta de debut a LADA [32-41].
Factor de risc genetic pentru diabetul zaharat de tip 1, gena CTLA-4, a fost descrisa si la pacienții cu LADA și cateva studii au raportat, de asemenea, prezenta genei PTPN22 la pacienții cu LADA [31,43-46].

Exista studii care au identificat gena TCF7L2 la pacienții cu LADA și variante ale genei sunt de asemenea descrise la pacientii cu diabet zaharat de tip 2 [39,47,48].

In cazul  pacienților diagnosticati cu LADA sunt detectati auto-anticorpi care sunt, de ase menea, identificati si în diabetul zaharat de tip 1: auto-anticorpii GAD, IAA și autoanticorpii IA-2 și recent auto-anticorpii  ZnT8 și alti auto-anticorpi nespecifici, inclusiv ATPO și anticorpi împotriva gliadinei [21,26,50-59]. Datele din literaratura arata ca pre zenta auto-anticorpilor IA-2 la pacienții cu LADA se asociaza cu o progresie mai rapida catre insulinodependenta [60,61].

Criteriile de diagnostic
Avand in vedere faptul ca pacientii cu aceasta forma de diabet sunt frecvent diagnosticati in mod eronat ca avand diabet zaharat tip 2 s-a incercat identificarea unor criterii de diagnostic care sa faciliteze stabilirea exacta a diagnosticului.

Trei criterii sunt recomandate de catre Immunology of Diabetes Society pentru a stabili diagnosticul de LADA [62](tabel 1).

Criterii de diagnostic pentru LADA
Varsta adulta la debut, peste 30 de ani
Prezența a cel puțin unuia dintre auto-anticorpii circulanți (GADA, ICA, IAA, IA-2A)
Independenta de insulina inițiala pentru primele șase luni

Tabel 1

Diabetul zaharat tip1 se  caracterizeaza prin  distrugerea autoimuna a celulelor-β pancre atice cu prezența auto-anticorpilor: anticorpi anti-celule insulare (ICA), anticorpi impotriva  decarboxilazei 65 a acidului glutamic (GADA 65), anticorpi anti-tirozin fosfataza (IA-2A), anticorpi anti-insulina (IAA) [1]. Acesti auto-anticorpi sunt de asemenea prezenti la pacienții diagnosticati cu LADA și studii recente arata ca IAA și IA-2A sunt mai rar intalniti decat GADA [3,12]. Falorni A et al. raporteaza ca diagnosticul de LADA se bazeaza pe identificarea auto-anticorpilor anti-glutamic decarboxilazei (GADA), care sunt cel mai bun indicator pentru screening-ul LADA. Prezenta unui titru mare sau a unui numar multiplu de auto-anticorpi la pacienții LADA se coreleaza cu distrugerea rapida a celulelor beta pancreatice, iar pacienții cu un singur auto-anticorp sau un titru scazut de auto-anticorpi vor prezenta o distructie mai lenta a celulelor β pancreatice [53,63].

Clasificarea LADA
Numeraoase date din literatura de specialitate arata ca pe baza titrului de anticorpi anti GAD identificati la acesti pacienti, exista doua subtipuri de LADA: LADA tip I și LADA tip II.

LADA tip I este caracterizat print-un titru mai crescut de GADA și asemanari fenotipice cu diabetul zaharat de tip 1 (IMC scazut, predispozitie la cetoza, nivel redus al peptidului C) în timp ce pacienții cu niveluri mai scazute de GADA au fost clasificati în LADA tip II [1] (tabel 2).

LADA TIP I
Titru mai mare de GADA
Pacienții sunt mai tineri si mai slabi
O prevalenta mai mica a sindromului metabolic și a componentelor sale
Markeri ai deficitului de insulina: nivelul  peptidului  C este mai scazut, nivelul HbA1c mai crescut
Prezenta autoimunitatii: prevalenta mai mare a auto-anticorpilor ICA, GADA, IA-2A, IAA
Alte boli autoimune: auto-anticorpi antitiroid peroxidaza (ATPO)
LADA TIP II
Titru mai scazut de GADA
Pacienții prezinta similitudini fenotipice cu DZ tip 2
Prevalenta hipertensiunii arteriale, dislipidemiei, obezitatii și a bolii coronariene este mai crescuta decat la pacienții LADA tip I

Tabel 2

Screening-ul LADA
Diabetul autoimun latent la adulțului  (LADA) prezinta  unele trasaturi ale diabetului zaha rat tip 2, pe fondul unei distrugeri autoimune lent progresive a celulelor β pancreatice. Deoarece pacienții cu LADA sunt adesea diagnosticati in mod eronat ca diabet zaharat tip 2, Fourlanos et al. au stabilit cinci parametrii clinici care sunt predictivi pentru LADA [51,65].

Acesti cinci parametrii clinici de risc pentru LADA propusi de Fourlanos avut et.al au o sensibilitate de 90% și o specificitate de 71% in identificarea pacientilor cu  LADA în prezența a cel puțin doua carac teristici clinice, iar una sau niciuna dintre caracteristici a avut o valoare predictiva negativa de 99% [51,65].

Algoritmul de identificare a subiecților cu LADA
Manifestarile heterogene din LADA au impus stabilirea unui algoritm pentru identificarea subiecților cu LADA propus de Pozzilli P. în 2001 [7].

Deoarece datele din literatura raporteaza o prevalența mai mare a auto-anticorpilor decarboxilazei acidului glutamic (GADA) în LADA, testarea pentru GADA poate fi utilizata pentru screening-ul LADA.
Rezultatele UKPDS au stabilit ca “prezența atat a ICA cat și GADA a fost un puternic predictor pentru necesitatea insulinoterapiei decat prezenta doar a anticorpilor GADA, la pacienții> 45 de ani“, astfel testarea, atat ICA și GADA poat fi utila pentru stabilirea diagnosticului de LADA [66]. Pentru pacientii GADA negativi cu risc ridicat (scorul clinic pentru LADA> 2) trebuie testati si alti auto-anticorpi (IAA, IA-2A).

Concluzii
Diabetul autoimun latent al adultului (LADA) este o tulburare în care distructia β celulara pancreatica autoimuna este lenta. Sunt descrise doua forme: LADA tip I (cu niveluri mai ridicate de GADA și asemanari fenotipice cu T1DM) și LADA tip II (cu niveluri mai scazute de anticorpi și asemanari cu T2DM). Folosind scorul de risc clinic in cinci puncte propus  de Fourlanos et al, precum și utilizand algoritmul propus de P. Pozzilli s-ar putea identifica un numar mare de pacienți cu LADA care initial au fost diagnosticati  eronat cu diabet zaharat de tip 2.

Este important sa se stabileasca un diagnostic corect al tipul de diabet, pentru ca un tratament adecvat sa fie adoptat, avand în vedere ca inițierea precoce a tratamentului cu insulina în LADA poate intarzia progresia distrugerii beta-celulare.

Surse:

https://www.revistagalenus.ro/nutritie-si-farmacie/22553-diabetul-zaharat-latent-autoimun-al-adultului.html

http://healthy.kudika.ro/articol/healthy~dieta-alimentatie/36162/dieta-sau-regimul-in-diabetul-zaharat-de-tip-2.html

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *