Medicina / Sanatate / Social / Stil de viata sanatos

Diabetul zaharat – tot ceea ce trebuie sa stii despre el

diabet-zaharat

Complicatiile digestive ale diabetului zaharat au devenit o patologie din ce in ce mai frecventa, datorita cresterii prevalentei diabetului. Cauza principala a acestor simptome este reprezentata de anomaliile de motilitate a tractului gastrointestinal, datorate neuropatiei diabetice a tractului gastrointestinal. Principalele complicatii gastrointestinale ale diabetului zaharat sunt gastropareza diabetica, enteropatia si steatoza hepatica nonalcoolica.

Complicatiile digestive ale diabetului zaharat au devenit o patologie din ce in ce mai frecventa, datorita cresterii prevalentei diabetului. Cauza principala a acestor simptome este reprezentata de anomaliile de motilitate a tractului gastrointestinal, datorate neuropatiei diabetice a tractului gastrointestinal. Desi unele studii au aratat ca neuropatia autonoma diabetica este strans legata de durata diabetului, alte studii au indicat ca neuropatia si complicatiile gastrointestinale se asociaza, de fapt, cu un control glicemic insuficient. Complicatiile gastrointestinale ale diabetului sunt gastropareza diabetica, enteropatia si steatoza hepatica nonalcoolica.

Manifestarile esofagiene ale diabetului zaharat constau in pirozis si disfagie, datorate peristaltismului anormal si unui tonus alterat al sfincterului esofagian inferior (1,2). Relatia dintre hiperglicemie si dismotilitate nu este bine inteleasa. Desi multi pacienti au elemente obiective de dismotilitate esofagiana sau reflux, simptomele apar numai la un numar mic de pacienti (3). Alti factori care pot contribui la refluxul gastroesofagian sunt obezitatea, hiperglicemia si secretia scazuta de bicarbonat de catre glanda parotida. Tratamentul consta in controlul glicemiei si tratamentul medicamentos al refluxului.

Aproximativ 5-12% din pacientii diabetici acuza simptome de gastropareza (4). Gastropareza este mai frecventa la femei si se poate manifesta cu satietate precoce, greata, varsaturi, flatulenta, balonari postprandiale, durere in etajul abdominal superior. Intarzierea evacuarii gastrice contribuie la controlul glicemic inadecvat si poate fi primul semn ca pacientul dezvolta gastropareza (1). Evacuarea gastrica intarziata a pacientilor cu gastropareza se pare ca este determinata in principal de un control vagal inadecvat.

Pentru confirmarea diagnosticului de gastropareza se recomanda scintigrafie de golire gastrica (5). Pacientul ingera o masa marcata cu tehnetiu, dupa care se masoara golirea gastrica prin scintigrafie la interval de 15 minute pana la 4 ore. Retentia a mai mult de 10% din masa ingerata la sfarsitul celor 4 ore stabileste diagnosticul de gastropareza. Alte teste pentru evaluarea gastroparezei diabetice sunt manometria antroduodenala, electrogastrografia, rezonanta magnetica, ecografia.

Tratamentul gastroparezei diabetice are ca obiective corectarea deficientelor nutritionale si reducerea simptomelor (6). Atunci cand este posibil, trebuie eliminate medicamentele care exacerbeaza dismotilitatea. Medicamentele care intarzie golirea gastrica sunt antiacidele cu hidroxid de aluminiu, agentii anticolinergici, beta-agonistii, blocantele canalelor de calciu, antihistaminicele, alfa-interferonul, levodopa, analgezicele opioide, inhibitorii pompei de protoni, sucralfatul, antidepresivele triciclice (5). Medicamentele care accelereaza golirea gastrica sunt betablocantele si agentii prokinetici (5). Nivelele ridicate ale glicemiei pot determina disritmii gastrice si evacuare gastrica intarziata; de aceea, un bun control glicemic este foarte important (7). La pacientii cu simptome usoare, acestea pot fi controlate prin modificarea dietei si adaugarea unei doze mici dintr-un medicament antiemetic sau prokinetic. Poate fi utila si cresterea aportului hidric, deoarece evacuarea lichidelor este, de obicei, pastrata la pacientii cu gastropareza care prezinta evacuare intarziata pentru solide. Pentru a ameliora senzatia de plenitudine postprandiala, se pot recomanda mese mici si dese. Golirea gastrica poate fi afectata de alimentele bogate in fibre si de alcool, de aceea bolnavii trebuie sfatuiti sa le evite (5, 8).

Metoclopramidul are efecte antiemetice centrale si este util pentru ameliorarea simptomelor de plenitudine postprandiala si greata. Alt efect este cresterea tonusului sfincterului esofagian inferior si ameliorarea coordonarii antropiloroduodenale. Aproximativ 20-30% din pacientii tratati cu Metoclopramid prezinta efecte secundare, unele de tip neurologic (ameteli, iritabilitate, simptome extrapiramidale), deoarece trece bariera hematoencefalica (1). Un efect secundar rar si tardiv, care poate fi ireversibil, este dischinezia tardiva, caracterizata prin miscarea involuntara a fetei si limbii.

Eritromicina este un agent prokinetic potent care stimuleaza contractilitatea antrala si golirea gastrica (9). Datorita profilului de siguranta bun, eritromicina poate fi o optiune de tratament la pacientii simptomatici.

Pentru ameliorarea gretei persistente, se pot recomanda antiemetice, ca prometazina si ondansetron.

Enteropatia pacientilor cu diabet se poate prezenta cu diaree, constipatie sau incontinenta fecala. Prevalenta diareei la pacientii cu diabet este intre 4-22% (1,2). Afectarea motilitatii intestinului subtire poate conduce la staza si diaree. In plus, hipermotilitatea determinata de insuficienta pancreatica, steatoree si malabsorbtia sarurilor biliare poate contribui la diaree. Functionarea anormala a sfincterului anal intern sau extern, cauzata de neuropatie, poate conduce la incontinenta fecala. Evaluarea unui pacient cu diabet si diaree trebuie sa excluda cauzele medicamentoase (metformin, lactuloza).

Tratamentul diareei diabetice este empiric si are ca obiectiv ameliorarea simptomatica, controlul glicemiei, corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice si a cauzelor subjacente (10). Antidiareicele se pot folosi pentru ameliorarea simptomelor, insa cu prudenta, datorita potentialului lor de a produce megacolon toxic. Pentru tratamentul diareei, s-au folosit antibiotice cu spectru larg, desi beneficiile nu sunt clare. Constipatia, care poate alterna cu diaree, este una dintre cele mai frecvente complicatii ale diabetului, datorata disfunctiei neuronale a colonului. Este foarte important sa se excluda alte cauze ale constipatiei, ca hipotiroidismul sau anumite medicamente. Masurile de tratament includ activitate fizica regulata, aport hidric adecvat, aport crescut de fibre, sorbitol sau lactuloza.

Steatoza hepatica nonalcoolica a diabeticului are o etiologie neclara. In unele cazuri, poate evolua spre steatohepatita nonalcoolica, cu grade variabile de inflamatie si fibroza. Foarte rar, poate duce la ciroza. Toti pacientii cu grad mare de obezitate si diabet prezinta un grad variabil de steatoza hepatica (2, 11). Steatoza hepatica nonalcoolica este diagnosticata in general in urma cresterii persistente a aminotransferazelor serice. Pacientii cu aminotransferaze crescute trebuie testati pentru a exclude o hepatita virala, autoimuna sau hemocromatoza. Ecografia abdominala sau tomografia computerizata care evidentiaza modificarile specifice la un pacient care nu consuma alcool confirma diagnosticul (12).

Majoritatea pacientilor cu steatoza hepatica nonalcoolica sunt asimptomatici. Boala hepatica se poate prezenta in stadii variabile, de la cresteri usoare ale enzimelor hepatice pana la cazuri rare de boala hepatica severa cu fibroza si regenerare nodulara. Masurile de tratament constau in scadere ponderala, controlul glicemiei (Hb glicozilata <7%), tratament cu metformin si gemfibrozil.

Diabetul este una dintre cele mai grave boli cronice, care afecteaza toate categoriile de varsta si pentru care nu exista tratament de vindecare, ci doar terapie medicamentoasa menita sa tina sub control evolutia bolii. In aceasta situatie, regimul in diabet este esential pentru stoparea evolutiei bolii. In fond, diabetul este o afectiune determinata nu doar de predispozitia genetica, ci si de dezechilibre ale metabolismului, cauzate de alimentatia nesanatoasa, combinata cu stil de viata dezordonat, sedentarism si consum excesiv de alimente hipercalorice si cu un continut mare de zaharuri. Asadar, respectarea drastica a unui regim alimentar in diabet nu este o simpla recomandare, ci o componenta de baza a terapiei impotriva diabetului.

Asadar, te invitam sa afli ce alimente trebuie sa contina regimul in diabet si in ce cantitati pot fi consumate acestea si care sunt regulile de baza pe care trebuie sa le respecti in regimul pentru diabet, astfel incat sa nu iti inrautateasca starea de sanatate, ci sa stopeze diabetul din evolutie. Foarte important este ca regimul alimentar sa fie insotit de programul corect de exercitii fizice care sa controleze eficient boala.

  1. Evita cat poti de mult preparatele din comert si incearca sa gatesti acasa majoritatea felurilor de mancare pe care le consumi. Chiar daca unele produse sunt promovate sub eticheta de “produs bio”, nu poti avea siguranta si controlul asupra cantitatii de ingrediente folosite (sare, zahar). Aceasta recomandare este obligatorie mai ales in cazul dulciurilor si a produselor de patisserie/cofetarie.
  2. Regimul pentru diabet trebuie sa contina cat mai multe legume si fructe proaspete. Evita sau consuma cu moderatie fructe cu un continut mare de fructoza: banane, struguri, mango, mandarine. In schimb, poti include in regimul alimentar pentru diabet fructe precum mere, caise, fructe de padure, prune, cirese, pepene rosu.
  3. Consuma zilnic lactate, insa cu un continut scazut de grasime. Fereste-te de produsele lactate din comert imbogatite cu arome de fructe sau alte astfel de adaosuri, deoarece sunt extrem de daunatoare si contin o multitudine de zaharuri rafinate. Mizeaza pe iaurt slab, lapte degresat, branza de vaci.
  4. Consuma zilnic cereale integrale – fulgi de ovaz, de grau, orez brun, paine graham. Acestea sunt bogate in fibre si iti ofera senzatie de satietate pentru mai mult timp.
  5. Consuma seminte precum fistic, nuci sau caju, deoarece reduc riscul de boli cardiovasculare. Atentie, in regimul pentru diabet acestea trebuie consumate cu moderatie si in stare naturala (fara sa fie prajite sau imbogatite cu diverse condiment), deoarece contin cantitati importante de grasimi.
  6. Consuma alimentele in stare proaspata, pentru a te bucuta de proprietatile nutritive ale acestora.
  7. Alege alimente cu un continut scazut de proteine: peste, pui fara piele, tofu, fasole.
  8. Elimina sarea din alimentatie sau redu semnificativ aportul acestui condiment. Consumul de sare favorizeaza retentia apei, bolile cardiovasculare, problemele renale si cresterea tensiunii arteriale, tulburari care asociate diabetului pot cauza numeroase complicatii.
  9. In regimul pentru diabet poti consuma unul sau doua oua maximum/saptamana. De asemenea, este recomandat sa consumi doar galbenusul, deoarece albusul este bogat in proteine.
  10. Consuma alimente bogate in calciu si alimente bogate in potasiu, precum: portocale, pomelo, spanac, broccoli, varza.
  11. In regimul pentru diabet ai voie sa consumi carne rosie de maximum doua ori pe saptamana, in portii mici.
  12. Renunta la produsele de patisserie si la cele de panificatie si limiteaza-te la consumul de paine integrala si la produse precum biscuit din ovaz, dietetici.
  13. Evita grasimile nesanatoase si rafinate si consuma-le cu moderatie pe cele sanatoase: ulei de masline sau ulei de canola.
  14. Pentru a fi eficient, regimul alimentar in diabet trebuie sa respecte schema clasica a meselor zilnice: trei mese principale si doua gustari intre ele. Ai grija sa iei ultima masa cu cel putin 3 ore inainte de somn, astfel incat organismul sa aiba timp sa proceseze hrana.
  15. Dieta alimentara recomandata in diabet trebuie sa fie completata de un program zilnic de exercitii fizice, care sa stimuleze activitatea metabolica si sa previna surplusul de greutate, deoarece, de cele mai multe ori diabetul este asociat si tulburarilor de greutate.

Diabetul zaharat este o boală declanşată atunci când valorile glucozei din sânge cresc peste limitele normale (în general se situează între 70 şi 110 miligrame per decilitru). Fiind principalul glucid care se găseşte în sânge, această substanţă are un rol esenţial, pentru că reprezintă cea mai importantă sursă de energie pentru organism.

În procesul complex de distribuire a glucozei în celulele din corp, pancreasul este primordial, deoarece sintetizează şi eliberează în sânge un hormon numit insulină. Aceasta ajută la menţinerea nivelului de glucoză din sânge în limite standard. În cazul unui diabet, organismul nu mai produce cantitatea suficientă de insulină sau, pur şi simplu, ea nu îşi mai poate îndeplini sarcina, ceea ce înseamnă că glucoza rămâne în sânge.

Există trei forme principale de diabet zaharat recunoscute de specialiştii din acest domeniu: diabet de tipul 1, diabet de tipul 2 şi diabetul gestaţional (care apare în timpul sarcinii), cele mai frecvente forme la nivel mondial fiind primele două menţionate. Pentru a clarifica noţiunile, este important de amintit faptul că diabet zaharat tip 1 a înlocuit mai mulți termeni vechi precum diabet juvenil și diabet insulino-dependent. La fel, denumirea de diabet zaharat tip 2 a substituit diabet insulino-independent (non insulino-dependent).

Fiind întâlnit în toate colțurile lumii și la persoane de vârste diferite, diabetul este considerat o “epidemie mondială” de către Organizația Mondială a Sănătății. Deși, în trecut, era văzut drept o boală a adulților, acesta apare din ce în ce mai frecvent la copii, odată cu creșterea ratei obezității în rândul lor, așa că este foarte important ca orice persoană să știe care sunt simptomele diabetului.

Indiferent că este vorba despre diabetul de tip 1 (caracterizat prin distrugerea celulelor pancreatice producătoare de insulină, fapt care duce la un deficit de insulină) sau despre diabetul de tip 2 (apărut din cauza unui stil de viață sedentar, al abundenței calorice a dietelor, a fumatului sau a nivelului ridicat de colesterol), simptomele clasice sunt asemănătoare în ambele cazuri.

Simptome diabet:

  • poliuria (urinare frecventă)

În situaţiiile în care glicemia creşte peste 160-180 mg/dL, glucoza începe să fie eliminată prin urină. Cu cât excreţia urinară este mai ridicată, cu atât rinichii produc cantităţi mai mari de apă pentru a dilua glucoza. Din acest motiv, pacienţii care suferă de diabet au tendinţa să urineze foarte des.

  • polidipsia (sete exagerată)

Polidipsia este în strânsă legătură cu urinarea frecventă, ambele simptome fiind provocate de instalarea diabetului în organism. Practic, este o sete accentuată care poate fi calmată prin consumarea unei cantităţi ridicate de lichide.

  • polifagia (senzație crescută de foame)

Un alt efect al diabetului în corp este polifagia, o senzaţie de foame excesivă sau dorinţa necontrolată de a mânca foarte des, indiferent de momentul zilei. În mod normal, acest lucru nu este un motiv de îngrijorare, dar trebuie luat în seamă dacă este asociat cu alte simptome specifice unui tip de diabet.

  • scăderea în greutate

Pierderea inexplicabilă a greutăţii într-un timp foarte scurt este un semnal de alarmă, un indiciu că organismul nu funcţionează în condiţii normale. Din cauza diabetului, corpul nu mai foloseşte corect sau nu mai echilibrează aşa cum trebuie nivelul de zahăr din sânge.

Alte simptome ale diabetului sunt: situații repetate de vedere încețoșată, mâncărime, deteriorarea vaselor sangvine, infecții vaginale recurente, stare accentuată de oboseală.

Persoanele care suferă de diabet zaharat de tip 2 se pot confrunta în cazuri extrem de rare cu o formă de comă diabetică hiperosmolară (cauzată de un nivel foarte ridicat al glicemiei, asociată cu stare de leșin și tensiune arterială scăzută).

Cu toate acestea, multe persoane nu prezintă niciun fel de simptom în primii ani de la declanșarea bolii și sunt diagnosticate în timpul unor teste de rutină.

Factori de risc pentru diabet

  • Dieta bogată în zahăr – Alimentele nesănătoase duc la obezitate de cele mai multe ori, iar aceasta este o cauză importantă a diabetului;
  • Stilul de viaţă sendentar, din care lipseşte sportul – În ultimii ani, au apărut tot mai multe studii de specialitate care susţin că cel puţin 30 de minute de exerciţii fizice efectuate în fiecare zi reduc riscul apariţiei diabetului, contribuind la dezvoltarea organismului în condiţii normale;
  • Greutate mică la naştere – Acest aspect este asociat cu dezvoltarea diabetului de tip 2;
  • Vârsta – Cu cât o persoană are o vârstă mai înaintată, cu atât se sporeşteposibilitatea de a dezvolta o formă de diabet;
  • Antecedentele din familie – Este cunoscut faptul că persoanele care au rude cu diabet prezintă un risc ridicat de a avea această boală la rândul lor.

Cum se depistează diabetul?

Organizația Mondială a Sănătății definește diabetul (atât de tipul 1, cât și de tipul 2) fie prin valoarea crescută a glicemiei, la o singură determinare, însoțită de simptomele prezentate mai sus, fie prin valorile crescute, stabilite la două determinări, ale oricăruia din următorii parametri:

  • valoarea glicemiei a jeun (pe nemâncate):  ≥ 7,0 mmol/l (126 mg/dl)

sau

  • în urma efectuării unui test de toleranță la glucoză, la două ore după administrarea dozei orale de glucoză, o concentrație plasmatică a glucozei de ≥ 11,1 mmol/l (200 mg/dl)

Testul de glicemie aleatorie mai mare de 11,1 mmol/l (200 mg/dL) asociată cu simptomele tipice sau o valoare a hemoglobinei glicozilate (HbA1c) mai mare de 6,5% reprezintă o altă metodă de diagnosticare a diabetului.

Criterii de diagnostic al diabetului

criterii de diagnostic ale diabetului

Pentru a vedea cât de grave au devenit lucrurile în ultimii ani în ceea ce privește diabetul, este interesant de văzut cum a evoluat această boală din punct de vedere al “cifrelor”.

Spre exemplu, în 1985, numărul cazurilor de diabet era estimat la 30 de milioane, ajungând la 135 de milioane în 1995 și la 217 milioane în 2005. Specialiștii din domeniu sunt de părere că această creștere se datorează în primul rând îmbătrânirii populației la nivel global, reducerii exercițiilor fizice și obezității aflate în continuă creștere.

În 2000, printre primele cinci țări în care se înregistra cel mai mare număr de persoane bolnave de diabet se numărau India (cu 31,7 milioane), China (cu 20,8 milioane), Statele Unite (cu 17,7 milioane), Indonezia (cu 8,4 milioane) și Japonia (cu 6,8 milioane).

Având în vedere informațiile prezentate, este foarte important ca persoanele care au simptomele descrise mai sus să meargă la medic pentru a identifica eventualele probleme de sănătate.

SUSRE: https://www.revistagalenus.ro/practica-medicala/20011-complicatiile-digestive-ale-diabetului-zaharat.html

Alte informatii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *