Stil de viata sanatos

Tusea – o afectiune ce apare cu precadere in sezonul rece

Tusea apare în mod curent în foarte multe afecţiuni respiratorii, frecvente în sezonul rece. Dar, atenţionează specialiştii, în spatele tusei persistente care nu cedează la tratament se poate ascunde şi un cancer pulmonar. Aflaţi mai multe din articolul următor.

Tuse seacă în primele zile ale răcelii


Tusea poate apărea şi dispărea rapid (când v-aţi înecat cu ceva), poate dura câteva zile (când aveţi un guturai) sau poate fi cronică (în astmul bronşic, bronşita cronică). Tusea este un reflex protector al căilor respiratorii, când acestea sunt iritate de un factor intern sau extern. Cele mai multe dintre situaţiile în care apare tusea se asociază cu bolile respiratorii. Într-o primă fază, tusea cauzată de infecţiile căilor respiratorii – viroze, bronşite – este uscată, obositoare. În laringite, tusea acută de primă fază este foarte zgomotoasă, aşa-numita tuse-lătrătoare.

În a doua fază a unei răceli tusea e însoţită de expectoraţii

În a doua fază a unei răceli, tusea este însoţită de expectoraţii. În prima fază se apelează la antitusive, iar în a doua sunt recomandate expectorantele. “În prescrierea medicamentelor, medicul trebuie să facă o distincţie clară între tusea uscată, de tip iritativ, şi cea umedă, productivă. La copiii mici nu se folosesc antitusivele, pentru că există riscul de blocare a respiraţiei. La adulţi, aceste medicamente se utilizează numai dacă este neapărată nevoie. În general, antitusivele şi expectorantele nu se administrează mai mult de trei-patru zile fiecare.

Dacă tusea nu cedează poate fi ceva grav

Dacă tusea este persistentă, fără o cauză bine determinată şi nu răspunde la tratamentul convenţional – antibiotice, antitusive – în spatele ei poate fi o tuberculoză. În aceste cazuri sunt recomandate investigaţiile specifice, inclusiv radiografia pulmonară. La persoanele de peste 40 de ani, o tuse cronică, aparent banală, poate să reprezinte prima fază a unui cancer pulmonar. Multe cancere sunt depistate tardiv, tocmai pentru că pacienţii nu se prezintă la medic din cauza tusei“, spune prof. dr. Mihăescu. De asemenea, tusea cronică mai poate apărea în astmul bronşic, bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC), dar şi în bolile profesionale (aspergiloza pulmonară, silicoza pulmonară). Simptomele se agravează în special noaptea sau la expunerea la alergeni (fum, praf, polen).

Ce alte afecţiuni pot fi însoţite de tuse

Este important să reţinem că tusea apare într-un număr mare de afecţiuni, iar unele nu au localizare exclusiv pulmonară. Deci dacă tuşim nu înseamnă neapărat că am răcit la plămâni sau suferim de o infecţie respiratorie. Plămânul este influenţat de o serie de alte tulburări din organism. De exemplu, unele boli cardiace pot prezenta tusea ca simptom al agravării bolii printr-un edem pulmonar, care ameninţă viaţa pacientului. Alte afecţiuni care evoluează cu tuse cronică sunt refluxul gastroesofagian şi afecţiunile din sfera ORL (rinite cronice, sinuzite). De asemenea, unele medicamente (cum ar fi enapul) pot da ca efect secundar tusea cronică. Aceasta dispare însă în 2-3 săptămâni de la întreruperea medicaţiei.

sursa articol – ziaruldeiasi.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *